duminică, aprilie 26, 2009

Salut! Chiar nu mai vezi lumea?!

Am avut de mica o ...mm problema:eram gata sa salut de la zeci si mii mile departare omul printr-un gest, mai subtil sau...mai putin subtil, in functie de cat de apropiata mi-era acea persoana. Ei, asa se face ca mi s-a intamplat (nu de putine ori) sa deschid bratele, asa maaaaari,cum vedeti la camera ascunsa; doar ca, dandu-mi seama (mai devreme sau mai tarziu), reuseam sa evit acea persoana si mergeam mai departe cu un zambet din ala tamp de genul "stai linistit ca nu la tine veneam!". Uneori faceam din mana (normal ca era persoana gresita) cuiva si atunci eram nevoita ca, imediat ce treceam de acea persoana, sa fac mai departe din mana si sa zambesc dragut:D.
Asa se face ca, crescand eu, mi-am dat seama ca ar trebui sa fiu mai precauta, nu de alta, dar o sa zica lumea ca's de la Socola. Da, am ramas cu sechele. Acum, cand vad pe cineva de departe, ma uit asa bine-bineeeeee si astept sa vad daca si acea persoana ma vede, drept pentru care, desi am contact vizual cu respectiva/-ul, daca nu's prea sigura, nu mai salut prea devreme... Iar daca nu se mai uita la mine nu am sa mai sar, strig samd. Daca aveti senzatia ca v-am vazut, s-ar putea sa aveti dreptate de cele mai multe ori, ....pe aceasta cale le cer iertare celor pe care v-am intalnit doar 1-2 ori in viata mea, sau pe care nu v-am vazut de secoleee, I'm cuckoo, dati-mi una peste cap, nu am sa ma supar:P (Daca ma supar...inseamna ca-mi sunteti mult prea antipatici:)) O mai fac si cu cei mai apropiati, dar ei ma iubesc (hopefully) si ma iarta:D.